Exclusiv / Bogdan Voina: ,,Dacă cineva nu este de acord cu mine, asta nu înseamnă că îmi este dușman, înseamnă că avem ce să discutăm”

Am profitat de prezența la europenele masculine de tineret pentru a sta de vorbă cu noul președinte al Federației Române de Handbal. Sper ca subiectele pe care le-am atins să fie de interes pentru oamenii de handbal. Un lucru e cert: Bogdan Voina e un partener de dialog plăcut, onest și deschis. Și am un feeling că va rămâne același, chiar dacă se va întâmpla să „amendez” eventualele derapaje ale administrației sale.

Rep.: Cum ți se pare că te descurci în hățișul birocratic al Federației Române de Handbal?

Bogdan Voina: Este un lucru complet nou pentru mine, dar asta nu înseamnă că nu este un obiectiv și un challenge, acela de a învăța ceva nou. Felul de a funcționa este complet diferit, dar îți pot mărturisi că, în aceste două luni de când pot spune că sunt prezent în federație, am o maturitate sau o experiență care mă ajută să înțeleg lucrurile destul de repede. Și nu este ceva ieșit din comun, doar că sunt niște proceduri pe care trebuie să le urmărești pentru a avea liniște. Sunt multe lucruri care ne-au venit  în cârcă, acest campionat european de tineret, campionatul mondial de junioare, EHF Euro Cup, campionatul european din decembrie, Consiliul de administrație, cu noile regulamente… Toate aceste lucruri au venit într-un timp foarte scurt și există o oarece presiune a timpului și un stres suplimentar, lucrurile trebuie făcute pe repede înainte. Eu nu sunt obișnuit cu astfel de proceduri.

Rep: E o manieră pompieristică, cum se spune…

B.V.: Da, o manieră pompieristică, în care, de cele mai multe ori, lucrurile se rezolvă, dar nu optim. Lucrurile pot fi optimizate. Și aceste lucruri eu le iau ca atare, pentru că am o vorbă, aceea că nimic nu este întâmplător în viață, dar eu consider că pe viitor o să fim mai bine organizați.

Rep.: Tu ai candidat și ai câștigat și vii cu o echipă. Pe de altă parte, FRH are oamenii care îndeplinesc sarcinile de zi cu zi. Se știe că orice organizație are întotdeauna o rezistență la schimbare. Ai simțit treaba asta? Cum te descurci cu această rezistență la schimbare?

B.V.: Am simțit din prima zi. Ce trebuie să îți mărturisesc este că eu m-am născut în lumea handbalului. 100% din oamenii care sunt angajați în federație eu am avut ocazia să-i cunosc, pentru că eu m-am născut, aș spune, în sala Floreasca, acolo unde este și sediul federației și pot spune că alături de anumiți oameni am crescut. Acum vin dintr-o altă postură și, așa cum am spus absolut la toată lumea, toți au o șansă. Evident că, la un moment dat, anumiți oameni din echipa mea vor trebui să fie alături de mine, pentru a mă proteja în primul rând și pentru a organiza mai bine federația. Pentru că provin din sport și în sport este ușor să evaluezi activitatea. Te uiți la rezultat. Nu merge cu gargară. Așa cum am fost comentator, unde este cea mai mare plăcere, îți dai cu părerea, este tare plăcut și este o meserie pe care am apreciat-o foarte mult. Deci, automat, dacă suntem unde suntem, înseamnă că există anumite lucruri care nu sunt bine puse acum, pentru că rezultatele pe care le are România în momentul de față mă refer la rezultatele echipelor naționale, nu sunt cele mai bune. Deci, automat, trebuie să facem anumite schimbări pentru a ne evalua și pe noi, la rândul nostru.

Rep.: Apropo de schimbări, știi foarte bine preocuparea mea pentru sectorul juvenil și faptul că sunt mereu în contact cu cei de acolo. Absolut toată lumea așteaptă să vadă ce se va întâmpla, toată lumea vorbește de acea strategie, de acea metodologie care nu există de ani de zile, care să pună handbalul juvenil pe o direcție. Când se va întâmpla asta?

B.V.: Suntem conștienți cu toții că soluția restructurării, soluția pentru a revigora handbalul vine de jos, de la handbalul juvenil. Pentru mine, care am crescut în Franța, Franța este o referință pentru că, revin la rezultate, știm unde este Franța. Dacă sunt unde sunt, înseamnă că fac ceva bine. Dacă lor nu le-a fost rușine să învețe de la noi la un moment dat, nici nouă nu trebuie să ne fie rușine să învățăm de la ei. Ai pomenit de această metodologie și de acest drum pe care trebuie să îl urmărim cu toții. Toată această criză a timpului cu care ne confruntăm, cu organizarea acestor turnee finale, nu ne ajută să ne gândim neapărat în momentul de față la acest drum. Motiv pentru care, pe 15 iulie, când o să avem un nou Consiliu de Administrație, aici la Cluj, o să finalizăm ceea ce am început pe 30 iunie, regulamentele sezonului competițional 2026-2027 și vom vorbi 90% despre regulamentele handbalului juvenil. Astfel, o să-i ascultăm mai mult pe cei care sunt implicați în handbalul juvenil din Consiliul de Administrație, precum Tudor Marta, Viorel Irimie sau Florin Ciubotariu. Ei sunt implicați 100% în acest domeniu și ei vin cu idei, cu experiența lor din domeniul juvenil, pentru a schimba ce putem schimba acum pentru sezonul viitor, adică regulamentele. Avem și noi un an la dispoziție pentru a gândi această metodologie, pentru că nu poți să o implementezi de mâine, iar pentru asta eu sunt în contact cu Philippe Schlatter, care mi-a fost antrenor când am ajuns eu în Franța. Și aici ne întoarcem la fraza pe care ți-am spus-o, aceea că nimic nu este întâmplător în viață și probabil de asta l-am întâlnit pe el la momentul respectiv, pentru a-mi da niște direcții pe care o să încercăm să le implementăm. E greu să zic „aia e direcția”.

Rep.: Întrebarea e nu care este direcția, ci când apare și dacă tu și oamenii din echipa ta veți sta de vorbă cu oamenii din sectorul juvenil. Sigur că o soluție unanim agreată nu va exista niciodată, dar o direcție acceptată de majoritatea este posibilă.

B.V. Asta este filozofia pe care o avem și asta vom face, motiv pentru care anumiți oameni despre care v-am pomenit vor fi implicați mai mult în handbalul juvenil. Din păcate, nu pot să mă multiplic de nu știu câte ori, dar asta nu înseamnă că eu nu voi circula. N-am promis multe lucruri în campanie, dar un lucru pe care l-am promis e că nu o să mă „plimb” prin țară doar din patru în patru ani. Eu fac acest lucru în primul și în primul rând din pasiune pentru handbal pentru că, știi bine, aici nu trebuie să aduc dovezi, nu pot să trăiesc fără handbal. Pur și simplu ăsta e adevărul.

Rep.: Bun, deci ca să concluzionăm, în 2027 în vară vom putem spera că vom avea și la fete și la băieți o strategie.

B.V.: O să ne revedem cu siguranță și atunci o să mă evaluezi.

Rep.: În regulă. Nu la mult timp după ce ai intrat în pâine, a apărut acel scandal cu naționala feminină de tineret, ai dat un comunicat, cu o anchetă administrativă și cu restrângerea unor atribuții ale directorului tehnic, după care el a plecat șef de delegație în China  Cum se împacă treaba asta cu comunicatul acela?

B.V.: Mi se pare că acel comunicat era natural pentru că așa sunt construit eu. În același timp, această echipă națională de tineret care a plecat în China avea un trecut și o istorie, am văzut și anumite reacții din partea anumitor jucătoare și, de cele mai multe ori, este bine să lași un staff să-și termine parcursul. Cred că acest turneu final a fost obiectivul lor, pentru că au muncit un an, doi ani pentru acest turneu final. Am tras linie și, dacă mă întrebi pe mine, nu au fost rezultatele așteptate.

Rep.: Păi vorbim de o generație care a plecat de la argint la FOTE și la Openul european…

B.V.: Cu siguranță decizii vor fi luate pentru că, așa cum am zis mai devreme, rezultatele nu au fost cele așteptate și, automat, asta înseamnă că ceva nu funcționează bine, deci automat vor fi schimbări. Nu știu dacă este răspunsul pe care l-ai așteptat, dar vor fi schimbări.

Rep.: Eu doar așteptam un răspuns și acesta a venit, n-a fost unul evaziv, a fost un răspuns clar.

B. V.: Dacă ai vreodată vreo nelămurire, să îmi spui, e cel mai sănătos. Eu nu port ranchiună și cred că orice dialog este benefic, iar dacă cineva nu este de acord cu mine, asta nu înseamnă că îmi este dușman, asta înseamnă că avem ce să discutăm și important e să avem o concluzie comună și să mergem înainte. 

Rep.: Să revenim la Cluj, la echipa masculină de tineret și aici avem un punct nevralgic. Această generație, 2006-2007, a avut 5 selecționeri în 4 ani de zile! Această echipă a reușit să meargă în Main Round absolut incredibil, după două jocuri mai puțin reușite, sâmbătă ceva s-a schimbat acolo. Ce părere ai despre toată această situație, despre echipa căreia i s-a oferit șansa să meargă la mondiale ca ultimă competiție majoră și iată că au profitat de ea.

B.V.:  Am văzut trei din ultimele meciuri ale lor, cele două de la europene și cel de la Trofeul Carpați cu naționala de juniori, și cred că e mai bine să tragi concluzii după o victorie, asta am învățat de la tatăl meu. Atitudinea pe care au avut-o băieții sâmbătă a fost una foarte bună din punctul meu de vedere și nu poți să te superi în asemenea condiții, chiar dacă rezultatul ar fi fost altfel. Din fericire pentru noi, sâmbătă am obținut maximum, victoria și diferența care ne trebuia pentru calificare. Este adevărat că și sala a fost alta, parcă și emulația a fost alta și mai mulți spectatori într-o sală în care acești jucători sunt obișnuiți să joace. Să joci într-o sală de 4.000 de locuri sau de 10.000 nu este deloc ușor, asta îți spun eu din teren, este o emoție în plus. Acești jucători care alcătulesc echipa națională de tineret joacă puțin sau foarte puțin în campionatul nostru, deci, pentru ei, totul este total nou, de la emoții, la anvergura turneului. Sfatul meu este următorul: să profite de fiecare ocazie de genul acesta pe care o au, fiindcă sunt jucători care visează să ajungă la un turneu final, iar ei au această șansă. Toate aceste eforturi pe care le facem noi, ca federație, de a organiza acest turneu în România, sunt pentru ei și pentru handbalul românesc. De aici plecăm, de la faptul că ei nu s-au calificat la acest turneu final și li s-a oferit această șansă. Primele două evoluții au fost șterse, evoluția de ieri mult mai bună, iar sâmbătă seara le-am transmis celor din staff cu care am vorbit să uite repede, fiindcă degeaba am câștigat sâmbătă dacă nu vom face ceva în următoarele meciuri, cu Slovenia și Ungaria. Ce ne interesează în primul și în primul rând este că suntem în lumea bună și avem posibilitatea să ne calificăm la un campionat mondial și, practic, pe undeva, ne-am atins obiectivul eforturilor pe care le facem. Am ocazia să stau în hotelul unde sunt cazați oficialii veniți de la EHF, care sunt extraordinar de mulțumiți și ăsta este un lucru bun pentru România. Sunt mulțumit de organizare, de implicarea oamenilor din federație, pentru că aproape toată federația este aici și se depun niște eforturi fantastice pentru a le oferi cele mai bune condiții acestor echipe, dar în primul rând pentru ei pentru echipa României. Am câștigat cu Israelul, este bine, dar eu deja mă gândesc la meciul de luni, cu Slovenia.

Rep.: Urmează turneul final mondial al junioarelor, altă generație cu schimbări nenumărate de antrenori și care, într-un an de zile a jucat două meciuri de pregătire. Sunt niște lucruri pe care le poți promite, cum ar fi acela că nu vor mai exista generații care să fie efectiv ignorate?

B. V.: Nu sunt obișnuit să promit lucruri gratuite. Evident că sunt niște lucruri anormale, care nu fac bine handbalului, n-ai cum să progresezi dacă nu joci în primul rând. După ce că săracele nu joacă, fiindcă, din ce am auzit eu, avem niște campionate prost organizate, nu mai au nici meciuri la echipa națională, iar noi le evaluăm direct, că de ce pierdem. Din cauza asta pierdem și toate aceste schimbări de antrenori eu nu prea le înțeleg pentru că, dacă aceste generații nu au rezultate, eu nu cred că doar antrenorii naționalelor sunt de vină. Evident că tot sistemul nostru este vinovat pentru ceea ce se întâmplă, dar nu cred că acel selecționer care are două acțiuni de câteva săptămâni cu aceste jucătoare este numai el de vină că echipa nu merge. Eu nu cred în miracole, n-ai cum în sport să păcălești un sistem care este bine pus la punct de ani de zile și vii tu și ai câștigat. Am câștigat ieri, gata, suntem buni gata, trebuie să batem Slovenia. Eu am văzut echipa Sloveniei, sunt mai buni ca noi, trebuie să recunoaștem.

Rep..: Păi au un centru născut în 2008 pe care se bat Pick Szeged, Magdeburg și Flensburg…

B.V.: Păi și atunci despre ce vorbim? Nu trebuie să le cerem acestor jucători nu știu ce miracole, dar măcar să vedem atitudinea din meciul cu Israelul și la sfârșit care este cel mai bun să câștige. În Franța se întâmplă așa: la fiecare categorie de vârstă este un selecționer și sunt mulți care sunt acolo de 8 ani de zile. Acei selecționeri sunt „specializați” pe vârsta respectivă și trebuie să facă asta, nu ce fac la echipa de club pentru că obiectivul este naționala de seniori. Norvegia, de exemplu, la fete nu s-a calificat la campionatul mondial de junioare care va fi organizat tot de România, dar când ajung la senioare și cu echipa a treia performează. Până la urmă trebuie să știm ce vrem și ne trebuie și un pic de răbdare și să nu mai evaluăm că președintele-i de vină… Eu sunt de vină, ok, am înțeles, îmi asum toate aceste lucruri.

Rep.: Părerea mea este că lumea are răbdare, cu condiția să vadă că lucrurile se mișcă într-un fel sau altul, în direcția bună. Adică, apropo de strategie, domnule, s-a făcut, există, o avem, se mișcă.

B.V.: Ai spus un pic mai devreme direcția bună, știm care e direcția bună?

Rep.: Direcția bună este să existe o strategie, o metodologie și toată lumea să lucreze după ea, asta cred eu că e direcția bună.

B.V.: De acord. S-o încercăm, iar după aceea s-o evaluăm. 

Rep.: Hai să încheiem cu ultimul turneu final, cel de senioare, iar aici o să vin cu o întrebare legată de un zvon pe care cu siguranță l-ai auzit. Atunci când Bogdan Burcea a fost din partea AJH Tulcea la Adunarea Generală, s-a spus că l-a trimis acolo președintele Dunării Brăila, cu promisiunea că va ajunge selecționer. Are vreo legătură cu realitatea?

B. V.: Este doar un zvon din partea oamenilor care nu vor binele handbalului. Eu sunt sătul de zvonuri, eu îți mărturisesc că acest subiect nu s-a discutat nici măcar o secundă. E bine că-l punem la punct și l-am lămurit, ca să nu mai existe niciun fel de zvon. 

Rep.: Mulțumesc și succes!