Retragere de vis pentru o mare campioană

Una dintre cele mai valoroase handbaliste românce din toate timpurile a pus punct carierei de jucătoare în cadrul unui meci festiv organizat marți, 16 august, de clubul Gloria Bistrița-Năsăud. Valentina Ardean-Elisei are un palmares senzațional: dublă medaliată la mondiale cu echipa națională (locul 2 în 2005 și locul 3 în 2015), medaliată cu bronz la europenele din 2010, campioană europeană de tineret în 2000, de 7 ori campioană a României, câștigătoare a Cupei Challenge (2002), Cupei Cupelor (2007) și a Cupei EHF (2018). S-a jucat și un meci demonstrativ, între Gloria Bistrița și o echipă a ”stelelor” handbalului românesc. A fost o după-amiază magică la Bistrița, plină de emoție pentru toți cei prezenți, dar mai ales pentru cea căreia i-a fost dedicat evenimentul. În loc de alte comentarii, vă oferim discursul Narcisei Lecușanu.

Profesionalimul lui Alice nu poate fi pus sub semnul vreunei îndoieli. Ca și ținuta ei morală, care o apropie de ceea ce se înțelege de-adevăratelea prin model uman.
Alice are personalitatate și este o personalitate. S-a remarcat atât în cluburile, nu puține, pe unde a trecut, cât și în echipa României. A marcat sute de goluri, a adunat zeci de medalii. Iar cine știe ce înseamnă performanța știe și prețurile ei – efortul, tenacitatea, sacrificii de tot felul, accidentări, gustul eșecului și al izbânzii. Alice le-a plătit pe toate.
Parcursul ei profesional îl poate afla oricine dintr-o pagină generoasă de wikipedia. Aș aminti totuși câteva dintre reperele biografice semnificative ale acestei handbaliste din Focșani.
S-a îndrăgostit de handbal în orașul natal, avându-i ca mentori pe profesorii Anghel Zmeu, Grigore Doaga, Doina Ene, Radu Georgescu, toți antrenori de junioare. Pasul către performanță a dus-o într-o altă zonă a țării, la Universitatea Remin Deva, echipă cu care a câștigat, în 2004, prima cupă europeană. Eu i-am remarcat viteza și detenta în finala cupei Challenge împotriva echipei Buxtenhude din Germania. Atunci am văzut-o prima oară jucând. Nu-i știam planurile, dar m-am așteptat la o carieră impresionantă. Curând, a fost invitată în Serbia. A acceptat provocarea străinătății, așa că, prin 2004, ajunsă la Knjaz Miloș, Alice cucerea inima sârbilor iubitori de handbal.
Un an mai târziu, ne-am întâlnit în națională, unde, grație unui staf bun și unor coechipiere minunate, am câștigat argintul mondial,devenind vice-campioane mondiale. Momentul acela, de care-mi amintesc cu atâta bucurie, și pe care l-am socotit renovator pentru handbalul nostru feminin, m-a apropiat foarte mult de cea care a fost declarată cea mai bună extremă stângă a CM din 2005. Am trăit, alături de Alice, de colegele noastre, de dl. director general al Oltchimului, Constantin Roibu, de președintele clubului, dl. Ioan Gavrilescu, de președintele FRH Cristian Gațu și de toată delegația medaliată cu argint la Sankt Petersburg, senzația unei posibile întoarceri la ceea a fost, cândva, handbalul românesc. Și atâta mândrie națională!
Valentina Neli Ardean- Elisei este ea însăși o lecție de patriotism. Nu o dată i-am văzut lacrimile curgându-i pe obraz în ritmul imnului românesc.
Am deci multe motive să fiu emoționată când vorbesc despre Alice. Mi-e cu neputință să cuprind în câteva vorbe calitățile ei umane și profesionale, mai cu seamă când ne leagă atâtea amintiri de pe teren și din afara lui.
Îți mulțumesc, Alice, pentru amintirile astea, pentru că mi-ai făcut onoarea să vorbesc despre tine, pentru prietenie și pentru tot ce ai făcut în handbalul nostru feminin.
Din partea mea, pentru ce și cine ești, o reverență!

Foto: Facebook CS Gloria 2018 Bistrița-Năsăud

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată.