EXCLUSIV / Xavier Pascual: Trebuie să tragem toți în aceeași direcție, să ajutăm echipa națională
Unul din cei mai mari antrenori ai lumii s-a întors în România după 3 ani. Câștigător pentru a treia oară al Champions League în acest an cu Barcelona, Xavier Pascual a preluat conducerea tehnică a campioanei Dinamo București, dar și a naționalei masculine. Despre viitorul acesteia din urmă, dar și despre felul în care reputatul tehnician se va implica la nivel strategic în handbalul românesc, în interviul următor.
Reporter: Care au fost impresiile care v-au rămas după prima experiență ca selecționer al naționalei masculine a României ?
Xavier Pascual: A fost o perioadă în care mi-am făcut mulți prieteni, cred că am realizat conexiuni bune cu jucătorii și cu antrenorii de aici, pentru mine a fost experiență bună. Probabil acesta a fost și motivul pentru care am decis să mă întorc în România.
Rep.: Și poate pentru că ați simțit că ați lăsat aici o treabă neterminată ?
X.P.: Sunt lucruri în acest job pe care nu le ai sub control. Știți că atunci când am semnat aici eram sub contract și cu Barcelona, iar la un moment dat clubul mi-a cerut să îmi închei lucrul aici, așa că nu am avut de ales la acea vreme.
Rep.: După plecarea dumneavoastră, lucrurile n-au mers într-o direcție tocmai bună, am ajuns să pierdem cu Kosovo pe teren propriu. De ce credeți că s-a întâmplat asta ?
X.P.: E greu să spui ”iată ce s-a întâmplat și iată și soluția”. Cred că toată lumea vorbește despre ce se întâmplă cu echipa națională în România, iar eu vreau să vă reamintesc că nu sunt un magician, sunt un antrenor și voi da tot ce am mai bun. La fel de bine cred că și Rareș Fortuneanu a făcut acest lucru, la fel și Manolo Montoya și trebuie să înțelegem că nu e totul doar despre antrenori, despre jucători, despre președinte, este despre întreg handbalul românesc. După părerea mea, nu trage toată lumea în aceeași direcție: unii vor la stânga, alții la dreapta și alții la mijloc. Eu cred că trebuie să creăm o atmosferă bună și să încercăm să lucrăm împreună. Echipa națională nu e nici a mea, nici a ta, nici a altcuiva, este echipa tuturor. Eu cred că trebuie să ajutăm cu toții echipa națională.
Rep.: Care sunt primele lucruri pe care le veți face la națională ?
X.P.: Ideea mea este să văd și să verific potențialul a cât mai mulți jucători pe care nu-i cunosc. Eu am făcut o listă cu mulți jucători tineri, care vor avea ocazia să-mi arate în mod direct ceea ce pot. Să fie clar că porțile naționalei nu sunt închise pentru nimeni, indiferent de vârstă, iar dacă acum nu am chemat anumiți jucători mai experimentați, este pentru că îi cunosc și vreau să văd jucători noi. E foarte important să îi văd, să le cunosc potențialul, să văd dacă ei mă pot înțelege.
Rep.: Veți face astfel de acțiuni în fiecare lună ?
X.P.: Da, așa e, numărul celor convocați va depinde de momentul în care ne vom afla. De exemplu, acum, de luni, am chemat 32 de jucători, pe care îi voi împărți în două grupe de câte 16, care vor lucra luni și marți. Miercuri vom avea niște meciuri între cele două grupe, pentru a face o evaluare. Repet, la acest moment, eu cred că pentru mine e cel mai bine să cunosc cât mai mulți jucători tineri, însă oricine poate ajunge la națională, cu excepția celor care nu vor acest lucru.
Rep.: Sunteți de acord cu unii jucători care aleg să vină la echipa națională în funcție de cine este selecționer ?
X.P.: Pînă la urmă, e o chestiune de ordin personal. Eu respect orice decizie. E adevărat că atunci când ești numit selecționer, poate că unii jucători nu vor să vină fiindcă nu au o relație bună cu tine. Eu voi respecta orice decizie de acest fel, dacă un jucător nu va dori să vină, nu va fi nicio problemă pentru mine.
Rep.: Ați vorbit despre jucătorii tineri. Data trecută când ați fost aici, l-ați adus pe antrenorul Jordi Giralt, care a făcut o treabă excelentă la nivel de juniori, am vorbit cu mulți jucători și antrenori despre asta. Din păcate, după ce ați plecat, și el a fost obligat să plece, iar lucrurile la nivel de junior n-au avut o evoluție bună. Aveți de gând să vă implicați și în elaborarea unei strategii la nivel de juniori ?
X.P.: Da, avem un plan, dar nu asta e problema. Planurile, hârtiile, prezentările power-point pot fi perfecte, uimitoare pentru toată lumea. Problema este să pui aceste lucruri în practică, iar eu asta intenționez să fac cu modelul meu. Eu n-am pretenția că modelul meu este cel mai bun, dar eu cred în niște lucruri și asta este ceea ce eu doresc.
Rep.: Presupun că e vorba de acel proiect început de Jordi și care nu s-a mai continuat…
X.P.: Da, fiindcă e o lume care este dependentă de rezultate imediate, dar eu cred că deciziile nu trebuie să aibă la bază doar rezultatele, ci întregul proces. După părerea mea, ai o mare problemă atunci când nu știi ce drum ai de urmat, dar dacă știi exact unde vrei să ajungi și cum, trebuie să înțelegi că nu e posibil să învingi mereu. Așa ceva e imposibil, nu există în handbal sau în alte sporturi. Există întotdeauna posibilitatea să pierzi și trebuie să accepți acest lucru. Problema e că atunci când pierzi mereu, nu mai ai încredere în ceea ce faci și asta trebuie schimbat. Trebuie să avem încredere în ceea ce facem, în modelul pe care eu vreau să-l implementez. Încredere și răbdare, uneori am impresia că în dicționarul limbii române nu există cuvântul răbdare.
Rep.: Ce părere aveți despre grupa din din prima fază a preliminariilor mondialelor din 2023, cu Israel, Cipru și Moldova ? Credeți că poate România rata unul din primele două locuri ?
X.P.: Aici e vorba de sport și trebuie să fim conștienți de poziția pe care ne aflăm acum. Aici multă lume se gândește încă la ceea ce era România acum mulți ani, dar eu spun că trebuie să avem grijă cu orice echipă pe care o întâlnim. Trebuie să respectăm pe toată lumea, pentru mine, la acest moment, oricine poate să câștige, indiferent că vorbim de Israel, Moldova sau Cipru. Da, e adevărat că noi suntem România, însă trebuie să conștientizăm unde ne aflăm în acest moment. Filosofia mea e simplă – trebuie să muncim, pentru a aduce la îndeplinire acele lucruri perfecte de pe hârtie.
Rep.: Am auzit că deja dați o serie de indicații în limba română. Cât de important este pentru un antrenor care profesează într-o țară străină să vorbească limba acelei țări ?
X.P.: redăm prima parte a răspunsului în format audio
E o chestiune de respect, nu este vorba despre handbal, asta e părerea mea. Bineînțeles că pentru mine e imposibil să vorbesc perfect românește sau în engleză ori franceză. Dar mă aflu în România și trebuie să arăt respect oamenilor de aici, iar asta o fac prin faptul că încerc să-i înțeleg, să le vorbesc limba și aici e vorba tot despre ce vorbeam mai înainte – muncă. Tocmai de aceea le cer tuturor să vorbească în românește cu mine, pentru ca eu să pot învăța limba încetul cu încetul.
Rep.: OK, atunci peste 6 luni vă voi intervieva în limba română.
X.P.: În regulă, să fiți sigur că vă voi răspunde.