Analiză statistică înaintea Euro 2024 – partea 1: Cum e reprezentată Liga Florilor și ce topuri domină aceasta?
Până la startul Campionatului European, Liga Florilor a ajuns la borna de 10 etape disputate, timp în care 267 de jucătoare au fost trecute pe foile de joc. Dintre acestea, 137 sunt jucătoare străine, adică mai bine de jumătate din total. Din acest grup, 111 provin din țări care s-au calificat la turneul final european, fiind astfel teoretic eligibile să-și reprezinte patria la cea mai puternică competiție a națiunilor.
Topul Ligii Naționale în materie de convocări ale stranierilor
La numărul total de jucătoare convocate pentru Euro 2024, Muntenegru și Serbia conduc clasamentul cu câte 8 jucătoare fiecare, urmate de Turcia, Macedonia, Polonia și Croația cu 4.
Dacă raportăm însă numărul jucătoarelor solicitate la numărul total al tuturor handbalistelor din aceeași țară, Macedonia și Turcia își revendică și împart treapta întâi. Ambele țări au „trimis ” la CE 2024 absolut toate jucătoare lor din Liga Florilor.
Pe de altă parte, Islanda, Insulele Feroe, Austria, Portugalia și Elveția sunt participantele de la Campionatul European fără nicio reprezentantă în prima ligă din România.
În listele extinse ale loturilor pentru Euro au figurat 70 de jucătoare străine din Liga Florilor, însă doar 50 dintre acestea au fost în cele din urmă incluse în selecțiile finale. Alături de ele, campionatul românesc trimite la turneul final, bineînțeles, cele 18 jucătoare din lotul național, însumând în totalitate 68 de handbaliste, “reprezentante” ale Ligii Florilor.
Campionatul României conduce detașat la numărul de handbaliste “delegate” la European
Care sunt însă campionatele cu cele mai multe jucătoare prezente la turneul final?
Cum ne-a obișnuit deja, cel al României domină categoric acest clasament, cu 68 de jucătoare convocate, urmat de cel al Ungariei (48 de jucătoare) și al Germaniei (45).
Clasamentul confirmă importanța Ligii Florilor ca un mediu de dezvoltare și afirmare pentru jucătoarele străine. Procentul ridicat de handbaliste „exportate” către CE nu face decât să întărească atractivitatea ligii noastre.
Topul echipelor de club: ce formație e reprezentată cel mai puternic?
România e destul de departe de a fi lider în această ierarhie, bineînțeles dacă dorim să ne comparăm cu etalonul campionatelor interne europene. Primul loc, cu câte 12 jucătoare fiecare, este ocupat de echipele Ludwigsburg (Germania), Podravka (Croația) și Krim Ljubljana (Slovenia). Echipele românești apar abia pe poziția a treia, unde CSM București și SCM Râmnicu Vâlcea “punctează” cu câte 10 jucătoare fiecare, la egalitate cu alte trei cluburi de pe vechiul continent.
Deși Liga Florilor are o contribuție masivă la Campionatul European, reprezentarea sa este dispersată între mai multe cluburi. Niciun club românesc nu conduce individual clasamentul, ceea ce, pe hârtie, sugerează o distribuție aparent echilibrată a talentului între echipele interne, în contrast cu cluburile de elită din alte ligi, care concentrează un număr mai mare de jucătoare de top.
Ce campionat european trimite cele mai experimentate handbaliste la CE 2024?
Pentru a evalua care din ligile naționale de pe continent sunt reprezentate de handbaliste consacrate la European, ne-am bazat pe doi indicatori: media numărului de meciuri jucate pentru echipele naționale și media golurilor marcate în astfel de partide. Deși superficial, acest criteriu oferă o imagine generală suficientă pentru o comparație decentă.
Campionatul românesc se situează pe locul 8 la acest capitol, tras în jos de cele 18 jucătoare din lotul național chiar. Dacă ne-am raporta strict la jucătoarele străine și am scoate cele 18 componente ale României din ecuație, liga noastră ar urca pe poziția a patra.
În ambele cazuri însă, campionatul românesc se situează peste media europeană în privința experienței internaționale a jucătoarelor, ceea ce reflectă o oarecare calitatea sporită a Ligii Florilor. Aceasta se datorează însă în principal contribuției handbalistelor străine, un factor care subliniază atractivitatea ligii pentru talente internaționale consacrate.
Concret, ce putem concluziona cu privire la nivelul Ligii Florilor în contextul CE 2024?
Liga Națională din România rămâne una dintre cele mai vizibile și atractive ligi din Europa, dar impactul său este limitat de o lipsă de coerență și omogenitate în calitatea echipelor tinzând spre cel mai înalt nivel. Deși produce sau atrage un număr mare de jucătoare relevante pentru CE 2024, Liga Florilor trebuie să se concentreze mai mult pe stabilitatea și dezvoltarea sustenabilă a proiectelor de cluburi, pe reducerea dependenței de jucătoare străine și pe dezvoltarea talentului local pentru a putea concura mai bine în competițiile europene.
Campionatul suferă de o dispersie a talentului între mai multe cluburi. Această lipsă de centralizare a valorii contrastează cu alte ligi de elită, unde echipele de top concentrează talentul necesar pentru performanțe europene constante. În timp ce cluburi precum CSM București sau SCM Râmnicu Vâlcea contribuie semnificativ la loturile naționale, acestea nu reușesc să formeze nuclee puternice, capabile să concureze cu echipe precum Györ, Vipers sau Esbjerg, care beneficiază de o coeziune și continuitate superioare.
Aceste date întăresc ideea că Liga Florilor este un campionat valoros, dar mai degrabă un „teren de tranzit” decât un generator de performanțe la cel mai înalt nivel.
Nu are cum sa fie convocate 10 jucătoare străine la națională de la Vâlcea…Vâlcea are doar 11 străine în lot, din care una e accidentata (Jovana Skrobić), una nu are echipa participanta la CE (Iryna Mokat din Belarus), doar una din cele nemtoaice apare în lotu anunțat de selecționerul Germaniei (Julia Maidhof) iar una nu (Mia Zschocke)
Statistica face referire la numărul total al jucătoarelor convocate pentru CE ca și componente ale clubului național din care fac parte, indiferent dacă sunt străine sau nu.
Cholevová, Charlotte
Toublanc, Alicia
Maidhof, Julia
Gogirla, Alicia Maria
Necula, Ioana Rebeca
Kelemen, Ioana Raluca
Ljepoja, Nataša
Skrobic, Jovana
Hagman, Nathalie
De Jong, Daniela