Lorena Ostase: Cred că ne-am dorit atât de mult, încât acum simțim o presiune imensă

Lorena Ostase a vorbit despre momentele cheie ale meciului, greșelile care au costat echipa și așteptările pentru următorul duel decisiv cu Serbia. Atmosfera încărcată și presiunea Zilei Naționale au fost, de asemenea, subiecte marcante.

R.: Ați pierdut, dar ieșiți cu capul sus! Cum a fost?

Lorena Ostase.: Cred că putea fi mai bine. Ne-am așteptat la un meci puternic, un meci din punct de vedere fizic foarte, foarte tare. Și cred că ne-am speriat un pic pentru că nu a fost așa. La un moment dat, ceea ce trebuia să facem nu am făcut, și asta ne-a speriat un pic, din nou.

R.: Au fost momente de cădere în jocul vostru, pentru că, altfel, dacă n-ați fi început așa de rău…. A trebuit tot timpul să alergați în spatele lor!

L.O.: Da, am spus mai devreme. Cred că avem un trac de început și nu înțeleg de ce, pentru că am jucat în această formulă de când a început anul și știm cum decurge un meci, știm cum decurge un început. Încercăm, și eu personal, să vedem ceea ce ne distrage de la ceea ce vrem să facem și nu facem. Iar în aceste momente de respiro, aș putea spune, ele imediat ne dau replica. Ele taxează aceste greșeli. Trebuie să găsim o soluție.

R.: A fost un meci de mare luptă în care apărarea lor a dat totul. Noi ne-am apărat bine, dar nu am găsit soluții în atac de fiecare data.

L.O.: Noi știam că nu trebuie să ne luptăm cu ele în zona centrală, iar din motive pe care nu le înțeleg, tocmai asta am făcut. Planul nostru tactic era clar: să evităm duelurile directe în zona centrală. Dar nu am respectat acest lucru.

R.: Te-ai simțit ca într-o menghină acolo, între Iaupovici și Gorbovici?

L.O.: Un pic, da, dar cred că m-au ajutat colegele atunci când a fost cazul. Și eu le-am ajutat pe ele, la rândul meu.

R.: Pentru Serbia cum vă simțiți?

L.O.: Cred că va fi un alt meci. Total diferit. Pot să spun sincer că am primit mii de mesaje. Astăzi, fiind Ziua Națională, toată lumea ne-a încurajat să dăm totul, să jucăm și să câștigăm. Cred că ne-am dorit atât de mult încât acum simțim o presiune imensă. Este apăsător, doare, pentru că toți acești oameni au fost alături de noi. Dar cu Serbia,cred că va fi o eliberare. Va fi totul sau nimic, iar noi trebuie doar să jucăm.

R.: Cum apreciezi evoluția voastră față de partida cu Cehia? Ați fost peste?

L.O.: Cred că asta rămâne de analizat de către domnul profesor și cifrele. Încă nu m-am uitat pe statistică…

R.: Spune-ne raportat la ceea ce ai simțit tu din teren.

L.O.: Eu o să-mi apăr colegele întotdeauna. Ceea ce simți din teren, câteodată, este de două ori mai intens sau, dimpotrivă, mai slab. Depinde cum gestionezi momentul. A fost un alt tip de meci, a fost unul în care lupta a fost foarte intensă.

R.: … și ați avut în fața un adversar mai puternic!

L.O.: Corect! În repriza a doua am revenit foarte bine. Când eram la doar două goluri diferență, după ce recuperasem de la minus patru, am avut un moment cheie când am pierdut mingea și am fost opriți. A fost un moment care ne-a destabilizat puțin, ceea ce nu trebuia să se întâmple.

R.: Au fost decizii de arbitraj care, din tribună, au părut ciudate. Ce părere ai?

L.O.: Nu vreau să comentez arbitrajul. E greu să judeci din teren. Eu încerc să-mi păstrez calmul și să văd lucrurile înainte de a reacționa.