EXCLUSIV | Adrian Cosman: ,,Trebuie să mai lăsăm propriile interese deoparte și să lucrăm pentru dezvoltarea handbalului”
Adrian Cosman este noul vicepreședinte al Federației Române de Handbal. Fost handbalist la Steaua București, membru al Consiliului de Administrație al FRH în mandatul precedent și conducător al SCM Craiova, Cosman vorbește, într-un interviu acordat Handbal Mania, despre rolul pe care îl vede pentru noua conducere a Federației, necesitatea unei mai mari transparențe, problemele sectorului juvenil, campionatul de tineret, jucătorii străini și nevoia de predictibilitate pentru cluburi.
Handbal Mania: Pentru început, ce credeți că ar trebui să știe oamenii din handbal despre noul vicepreședinte al Federației Române de Handbal?
Adrian Cosman: Că provin din handbal. Chiar dacă, cel puțin cei din noua generație, nu mă cunosc, eu am jucat handbal încă de mic copil. Pot spune că am făcut-o și la nivel de performanță, din moment ce am ajuns la Steaua, într-o perioadă în care echipa evolua în Cupa Campionilor Europeni, actuala Champions League. Au fost cinci ani frumoși petrecuți la echipa din Bulevardul Ghencea.
HM: Ce coechipieri ați avut acolo?
AC: Alexandru Dedu, Sebastian Bota, Liviu Ianoș, Ștefan Laufceac, Dorin Purcărea, Silviu Băiceanu și foarte mulți alți băieți alături de care am multe amintiri. De fiecare dată când ne întâlnim, ne aducem aminte cu drag de ceea ce am trăit împreună. Este adevărat că, după încheierea carierei sportive, m-am îndepărtat puțin de fenomenul handbalistic, dar inima și gândul meu au rămas tot acolo. Am fost, pot spune, și puțin alături de echipa din Craiova atunci când a câștigat Cupa EHF, în 2018. Eram într-o altă calitate, viceprimar al municipiului Craiova, dar am încercat, pe cât posibil, să fiu lângă echipă și să o susțin.
HM: Ați obținut funcția de vicepreședinte într-o competiție cu nume importante din handbal. Cum interpretați rezultatul și ce credeți că au votat, de fapt, oamenii care v-au ales?
AC: Cred că este foarte important să fii în contact cu oamenii și să le asculți părerile și problemele. Ceea ce le-am promis, împreună cu actualul președinte, Bogdan Voina, este că vom fi lângă ei și vom merge în teritoriu, nu doar o dată la patru ani, ca să le cerem voturile. Asta încercăm să facem. Când am fost ales pentru prima dată în Consiliul de Administrație și s-au împărțit, într-un fel sau altul, responsabilitățile pe regiuni, am discutat cu oamenii din Mehedinți, Olt și Gorj. I-am întrebat ce probleme au și cum pot să-i ajut, prin activitatea mea în Consiliul de Administrație, reprezentându-i. Este foarte important să știm ce probleme au, ca să încercăm să le rezolvăm. Și este un paradox: oamenii, în general, și mai ales cei de la nivel juvenil au uneori doleanțe mici, dar foarte importante și care trebuie rezolvate la timp. Bineînțeles, există și lucruri care nu sunt fezabile, dar sunt foarte multe aspecte care pot fi reglate pentru ca handbalul să funcționeze mai bine în viitor.
HM: Prin statut, funcția de vicepreședinte este una cu puteri mai degrabă limitate. Ați stabilit deja rolul dumneavoastră în noua conducere? Aveți în vedere domenii sau proiecte pe care să le coordonați direct?
AC: Am spus și în campania electorală că, din punctul meu de vedere, avem foarte mare nevoie să construim pentru viitor. Nu vorbesc neapărat din perspectiva funcției de vicepreședinte, ci și din experiența acumulată în anii petrecuți la clubul din Craiova. Dacă noi, actuala generație, nu ne apucăm să creștem copiii și să construim baze foarte solide în această zonă, cred că greșim. Și lumea, probabil, ne va judeca. Cu siguranță nu există o baghetă magică. Cine spune că peste noapte vom face din nou handbalul românesc unul de top mondial fie se amăgește, fie minte. Dar trebuie să începem să construim sănătos, de la bază, de la copii și juniori, pentru ca apoi să avem produsul finit la loturile naționale de seniori.
HM: Dar ați stabilit ceva concret în privința atribuțiilor dumneavoastră?
AC: Nu. Eu îi voi ajuta. Nu am prerogative executive. Dacă mi se vor delega anumite sarcini, cu siguranță mă voi implica.
HM: Ați fost membru al Consiliului de Administrație în mandatul precedent. Există vreo decizie importantă luată atunci pe care dumneavoastră ați fi luat-o altfel?
AC: Știu că am propus destul de multe lucruri care, din punctul meu de vedere, erau benefice. Am susținut, de exemplu, dezvoltarea piramidei la copii și juniori și obligativitatea cluburilor din ligă de a avea echipe la nivel juvenil. Am susținut și responsabilizarea regională a fiecărui membru al Consiliului de Administrație, astfel încât să existe comunicare cu oamenii din țară. În schimb, cred că în privința campionatului de tineret aș fi procedat altfel. În momentul în care s-a propus și s-a votat înființarea lui, nu aveam o bază solidă care să vină din spate. Nu aveam suficienți jucători care să poată face trecerea de la juniori I la seniori prin acest campionat. Multe cluburi au făcut un efort financiar destul de mare pentru a înființa echipe de tineret. Probabil că ar fi fost mai bine să avem puțină răbdare, să construim treptat acea piramidă, an de an, până la juniori I, iar abia apoi să înființăm campionatul de tineret. Acum situația este puțin schimbată în bine, pentru că, în ultimii ani, cluburile de ligă au avut obligația fie să aibă propria echipă de tineret, fie să încheie o formă de colaborare.
HM: Ați susține organizarea unei Adunări Generale extraordinare pentru modificarea statutului Federației?
AC: Da, cu siguranță. S-a și discutat acest lucru. Statutul conține anumite prevederi destul de învechite și trebuie actualizat. Și nu vorbim doar despre statut. Este nevoie și de modificări în Regulamentul de ordine interioară al Consiliului de Administrație. Acolo cred că trebuie să existe mai multă transparență, pentru că nu avem ce să ascundem. Trebuie să adoptăm măsuri transparente pentru handbalul românesc.
HM: Puteți avansa un termen estimativ pentru această Adunare Generală?
AC: Sper ca în șase luni să se întâmple acest lucru.
HM: Care este primul lucru pe care ați vrea să-l schimbați și în cât timp credeți că lumea ar putea vedea primele efecte?
AC: În primul rând, aș schimba imaginea. Imaginea și comunicarea sunt foarte importante, atât la nivelul cluburilor, cât și la nivelul Federației. Cred că este foarte important ca lumea să perceapă Federația ca pe un partener. Nu ca pe o instituție care dictează, scorțoasă și opacă, la care oamenii nu au acces. Din contră, eu aș merge către cluburi, le-aș consulta în privința anumitor probleme și le-aș asculta părerile. Cluburile sportive școlare și LPS-urile au foarte multe probleme financiare. Trebuie să înțelegem aceste cluburi, mai ales că, din punct de vedere economic, nici țara nu traversează o perioadă bună. Dacă eu, ca Federație, nu înțeleg cluburile și mă interesează doar să impun anumite lucruri, cred că greșesc. Vă dau exemplul turneelor de sală. Acestea sunt costisitoare pentru cluburi. Dacă merg către cluburile sportive școlare și spun doar „nu mă interesează, trebuie să veniți la turnee”, pun o povară foarte mare asupra lor. Trebuie să ne deschidem către cluburi. Până la urmă, noi suntem reprezentanții lor. Noi le reprezentăm în forurile decizionale.
HM: Puteți face astăzi o promisiune concretă oamenilor din handbal?
AC: Cu siguranță. Promisiunea pe care am făcut-o și înainte de alegeri este că ne vom concentra foarte mult asupra copiilor și juniorilor. Acesta este viitorul. Dacă nu înțelegem cu toții acest lucru, greșim. Le spuneam și colegilor mei de la club că este important să începem această construcție. Nu contează dacă noi suntem astăzi la club și mâine nu mai suntem. Trebuie să lăsăm ceva constructiv în urmă. Dacă doar așteptăm ziua de salariu și suntem acolo doar cu numele, nu cred că aceasta este menirea noastră.
HM: Un vicepreședinte trebuie să fie, firesc, un susținător al președintelui. Ați fost o echipă în campanie. Credeți însă că vicepreședintele poate fi, atunci când este cazul, și o voce critică în interiorul conducerii Federației?
AC: Totul trebuie să fie constructiv. Atunci când crezi sau ai suspiciunea că președintele merge într-o direcție greșită, primul lucru pe care trebuie să-l faci este să discuți cu el în particular: „Uite cum văd eu lucrurile. Poate nu este bine așa, poate tu le vezi altfel”. Trebuie să existe o discuție constructivă. Dacă, însă, acea direcție greșită continuă, atunci trebuie sancționată. Nu suntem aici doar pentru a ocupa niște funcții și pentru a forma o gașcă ce merge împreună până la capăt. Trebuie să facem ceva constructiv și să lucrăm pentru viitor.
HM: Una dintre cele mai aprinse discuții din handbalul românesc este cea referitoare la jucătorii străini. Care este poziția dumneavoastră?
AC: Știm că există probleme legate de combaterea discriminării atunci când vorbim despre jucători români și jucători străini. Dar vă dau un exemplu care mi s-a părut interesant. La ultimul Campionat Mondial, la care naționala feminină a României a participat în decembrie anul trecut, eu am văzut o creștere în valoarea jucătoarelor române. Cred că această creștere se bazează și pe concurența care există în campionatul românesc, unul dintre cele mai puternice din lume, dar și la antrenamente. Una este să ai concurență pe postul tău din partea unei jucătoare din naționala Norvegiei și alta este să fii sigură de postul tău și să rămâi într-o zonă de confort. Jucătorul român este foarte important. Spun acest lucru și din perspectiva celui care coordonează un club cu secții de baschet și volei și care se lovește de aceleași probleme. Dar, în același timp, jucătorul român trebuie să înțeleagă că trebuie să muncească pentru a ajunge la un anumit nivel și pentru a performa.
HM: În contextul problemelor financiare din România, ce poate face Federația pentru a avea competiții mai stabile și cluburi mai sănătoase financiar? Vedem această fluctuație: ba 14 echipe, ba 13, ba 12…
AC: Predictibilitate. În primul și în primul rând, predictibilitate. Știm cu toții că foarte multe cluburi sportive, în special cele din ligile naționale, depind într-o măsură foarte mare de administrația publică. Având în vedere că anul fiscal începe la 1 ianuarie, Federația ar trebui să ofere predictibilitate, astfel încât, până în luna decembrie a anului precedent, toate cluburile să știe ce au de făcut: câte echipe vor participa în campionat, care va fi sistemul de desfășurare și care vor fi taxele, astfel încât toate aceste cheltuieli să poată fi prevăzute în buget. Dacă Federația impune ulterior anumite lucruri, iar cluburile nu au prevăzut sumele respective în buget, cred că greșim. În primul rând, avem nevoie de predictibilitate, astfel încât cluburile să știe ce au de făcut în viitor.
HM: Dacă ne întâlnim peste un an pentru un nou interviu, după ce criterii credeți că ar trebui să vă evaluăm activitatea de vicepreședinte?
AC: După propunerile făcute în Consiliul de Administrație. Am vrut să lansez această dezbatere și în mandatul trecut: să vedem câte propuneri a făcut fiecare și care au fost acestea. Este foarte important. Eu sunt un om căruia, în general, nu îi place să iasă în față și să arate ce a făcut și cât de bine a făcut. Îmi place însă foarte mult să muncesc, să-mi văd de treaba mea și să propun măsuri pe care, la momentul respectiv, le consider bune și care ar trebui implementate. Cred că după acest criteriu ar trebui să fim evaluați fiecare dintre noi.
HM: Apropo de acest lucru, Consiliul de Administrație este, practic, „Parlamentul handbalului românesc”. Nu ar fi o idee bună ca ședințele să fie publice? În acest fel, oamenii ar putea vedea dacă persoana pe care au ales-o a „dormit” patru ani sau, dimpotrivă, a venit cu propuneri.
AC: De ce nu? Tocmai de aceea vorbeam mai devreme despre transparență. Avem nevoie de transparență. Să vedem ce se întâmplă în ședințele Consiliului de Administrație, cine se bate pentru cluburi și cine se bate pentru propriul interes. Din punctul meu de vedere, aceasta este una dintre marile metehne ale handbalului și, probabil, ale sportului în general: fiecare are propriul interes. Trebuie să mai lăsăm propriile interese deoparte și să lucrăm pentru cluburi și pentru dezvoltarea handbalului în general. Dacă fiecare gândește doar „ce-mi trebuie mie anul acesta la club?” și propune în Consiliul de Administrație măsuri care îl avantajează direct, nu este în regulă. Trebuie să facem lucrurile în folosul handbalului. Chiar dacă, pe moment, poate că personal nu câștigi, pe termen lung ai de câștigat prin sănătatea acestui sport.
HM: Mergând mai departe, până la finalul mandatului: sunteți dispus să spuneți „acesta a fost domeniul meu și eu răspund pentru ceea ce s-a întâmplat în acest domeniu”?
AC: Nu fug de responsabilitate. Din punctul meu de vedere, sunt două lucruri foarte importante. Primul este sectorul copiilor și juniorilor. Dacă actuala administrație nu va face nimic în acest sens, consider că este normal ca electoratul să nu ne mai voteze.
HM: „Să facem ceva” este însă foarte general. Care ar fi un obiectiv concret?
AC: Prima provocare este aceasta și sper să o rezolvăm în ședința Consiliului de Administrație care va avea loc în zilele următoare: echipele de copii și juniori să nu mai stea din februarie până în septembrie fără competiții. Cred că acesta este unul dintre cele mai dureroase lucruri. În societatea actuală există atât de multe tentații pentru copii, încât, dacă nu mai au competiție și nu mai au pentru ce să lupte, îi pierzi. Lipsa competiției înseamnă lipsă de motivație. Al doilea lucru: avem un produs extraordinar, Liga Națională. Din punctul de vedere al marketingului și al imaginii, mă uit cu invidie la alte țări care au campionate mult mai slabe decât ale noastre, dar care sunt mult mai bine dezvoltate în această zonă. În momentul în care îți transformi produsul într-unul comercial, bine prezentat și atractiv, vei avea mai mulți spectatori și mai mulți sponsori. Cred că acestea sunt două direcții foarte importante.
HM: Vă mulțumesc și vă doresc mult succes!

