Ce spune selecționerul Marius Dănuleț despre evoluțiile naționalei de junioare la europene

Ca de obicei, selecționerul Marius Dănuleț ne-a pus la dispoziție o analiză a evoluțiilor echipei naționale de junioare la ultima competiție la care a participat, respectiv campionatul european din Muntenegru.

Imediat după încheierea Festivalului Olimpic al Tineretului European de la Maribor, am intrat pe ultima sută de metri pentru participarea la Campionatul European de Junioare din Muntenegru.

 Este deja cunoscut faptul că la acest european am reușit o clasare în primele 12 echipe, mai exact pe locul 11, fapt ce a asigurat echipei naționale de junioare calificarea la Campionatul Mondial de Junioare, ce va avea loc, se pare, în China.

 Cu această participare, s-a încheiat un prim ciclu de pregătire și participare la competiții, peste care se trage linia, și în care s-au obținut următoarele rezultate:

– Locul 1 Jocurile Mediteraneene

– Locul 2 Open Suedia (calificare la FOTE Maribor)

– Locul 2 FOTE Maribor

– Locul 11 Campionatul European Junioare (Calificare la CM Junioare 2024).

Dacă este bine sau rău, mult sau puțin, las specialiștii să tragă concluziile. Ceea ce știu cu siguranță, este faptul că în spatele acestor rezultate, a existat o muncă continuă și anevoioasă atât din partea colectivului cât și a sportivelor, cu sacrificii foarte mari și cu o dorință enormă de a face performanță.

 Din punct de vedere al jocului acestei naționale de la Campionatul European, nu pot decât să trag următoarele concluzii:

 Aspecte pozitive:

Deși clasarea a fost pe locul 11, am arătat în cele mai multe momente, că ne-am ridicat la valoarea adversarilor cu care ne-am întâlnit în grupa preliminară, Franța și Ungaria. Au fost foarte multe momente de joc în care ne-am dominat adversarul, atât în teren, cât și pe tabela de marcaj dar, din păcate, inconstanța în joc, ratările din situații clare în meciul cu Franța pe de-o parte, și ”căderea” din a 2-a repriză cu Ungaria, produsă pe un fond de oboseală dar și pe un fond de ”imixtiune” a brigăzii de arbitrii în momente cheie ale jocului, au făcut ca pe final de joc să pierdem cele 2 meciuri. De altfel, nu mai e cazul să evidențiez faptul că o tragere la sorți nefavorabilă, a făcut să ajungem să jucăm în grupa pentru locurile 9-16. În oricare altă grupă, prezența noastră cu siguranță asigura calificarea în primele 6 echipe. 

S-a reușit recuperarea unui decalaj major de exprimare în joc și de rezultat față de echipa Ungariei, în ultimul an și jumătate, de la -15, la -2 goluri și, pentru prima oară, această echipă a simțit că nu a fost cu nimic mai prejos și chiar putea să câștige împotriva Ungariei.

La nivel de apărare, s-a putut observa o creștere a preocupării de a realiza această fază de joc, o creștere a atitudinii și agresivității (deși mai sunt de ”cizelat” acțiunile apărătorilor), și practicarea unor sisteme defensive (cu precădere 6:0) mobile, flexibile și active.

La nivelul atacului, am reușit să ajungem de foarte multe ori în poziția de a finaliza, fiind a 5-a echipă de la acest European ca număr de acțiuni de finalizare (343 de aruncări).

Aspecte negative:

În apărare, am avut cel mai mare număr de eliminări (39 eliminări temporare și 1 cartonaș roșu) dintre toate echipele participante cu excepția Portugaliei. Acest lucru a făcut ca echipa să trebuiască să se apere în foarte multe momente de joc în inferioritate, fapt ce a condus și la o creștere inevitabilă a oboselii jucătoarelor pe parcursul jocului. Elocvent este jocul cu Ungaria, în care, a doua repriză, am primit 4 eliminări temporare, pe parcursul cărora s-au primit 6 goluri, în timp ce Ungaria a ”beneficiat” de 0 eliminări temporare!!!

În atac, eficiența la finalizare a lăsat de dorit în jocurile cu Franța, și Suedia, jocuri pierdute de altfel.

Numărul mare de greșeli tehnice, în special la meciul cu Suedia.

Date statistice la meciurile cu pierdute: (date preluate de pe EHF)

În concluzie, nu pot decât să evidențiez faptul că performanța se poate descrie ca o ecuație matematică, în care rezultatul final (rezultatul sportiv) este o sumă de factori: condiții materiale (investiții, logistică (baze de pregătire, de recuperare), condiții umane (pregătire antrenor-arie de selecție și pregătire sportivi), condiții native (talent) și condiții externe. Din păcate, singurul factor la care pot afirma cu tărie că stăm mai bine decât ceilalți, este talentul. Astfel, pentru a obține performanțe cel puțin la fel de bune ca ceilalți pe care avem mereu ”pretenția” să-i învingem, este nevoie să putem ridica și valoarea celorlalți factori din ecuație!

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *