Analiză statistică înaintea Euro 2024 – Partea 2: România, o cauză pierdută sau o potențială surpriză?

Cu toții suntem conștienți de faptul că jucătoarele noastre primesc puține minute de joc la echipele de club la care evoluează. De aceea, propun să analizăm și alte statistici care ar putea oferi o perspectivă mai clară asupra potențialei ierarhii de la finalul Campionatului European și să vedem unde s-ar putea poziționa România, având în vedere diverse alte aspecte (unele doar teoretice și pe hârtie) referitoare la situația actuală a reprezentativei, pusă în balanță cu cea a celorlalte echipe.

De asemenea, suntem pe deplin conștienți de rezultatele ultimelor meciuri amicale, de evoluția echipei pe teren, precum și de accidentările și retragerile care afectează lotul național.

Pentru a da uitării acestea, cel puțin pentru un moment, propun să începem cu două ierarhii care, deși nu sunt extrem de relevante pentru așteptările legate de evoluția handbalului feminin românesc la CE 2024, ne evidențiază din postura de lideri.

       

La fel ca și la ultimul turneu final, România este din nou singura echipă alcătuită exclusiv din jucătoare care evoluează în campionatul intern. În mod neașteptat, ocupăm și prima poziție în ceea ce privește media de înălțime a jucătoarelor de la acest European.

Experiența în cupele europene: Asul din mânecă al României… doar pe hârtie

Să trecem, așadar, la aspecte mai serioase…

Cu 78% dintre jucătoarele din lot evoluând în cupele europene intercluburi, România se situează pe locul șase în acest clasament. Acest procentaj ridicat ar sugera, în teorie, că, în ciuda minutelor puține de joc la echipele de club, o expunere adițională la nivel înalt ar poziționa handbalistele noastre ceva mai bine ca nivel de așteptări. Asta însă doar în cazul în care ne raportăm la adversarele din jumătatea inferioară a clasamentului general al „favoritelor” și nicidecum la naționalele de top din handbalul feminin european.

În fruntea clasamentului se află Norvegia, cu un impresionant 100%, urmată de Danemarca și Franța.

Contează însă și nivelul valoric al competiției europene în care ești implicat!

Alături de Germania, Norvegia și Spania, România are în prezent cinci echipe din campionat angrenate în cupele europene. Totuși, dacă atribuim punctaje diferite fiecărei competiții în funcție de importanța acesteia, țara noastră mai coboară un loc în clasament…

Conform topului naționalelor în funcție de angajamentul jucătoarelor în competițiile europene intercluburi pe criterii valorice, România se află pe locul șapte, cu un punctaj de “forță” ce însumează 35.

În vârful ierarhiei se situează Norvegia, Franța și Danemarca, cu punctaje de 53, 52 și respectiv 44.

Tinerețea: Când a avut România ultima dată un lot atât de „proaspăt” la un turneu final?

Naționala antrenată de Florentin Pera se numără printre echipele cu cea mai scăzută medie de vârstă la Campionatul European, cu aproximativ 24,4 ani. Clasată pe locul 13 alături de Serbia, sperăm ca energia și entuziasmul tinerelor jucătoare să contrabalanseze lipsa de experiență specifică vârstei sau lacunele create de o activitate mai mult sau mai puțin moderată la echipele de club.

În contrast, în fruntea clasamentului se află Norvegia, cu o medie de 29,9 ani, urmată de Muntenegru și Suedia.

Noul ciclu olimpic și obstacolele recente ne aruncă pe ultimele locuri la capitolul experiență!

Cu o medie de doar 15,4 prezențe per jucătoare la echipa națională, România se situează pe penultimul loc în clasamentul experienței handbalistice la nivel de primă reprezentativă. Această statistică ridică semne de întrebare cu privire la capacitatea echipei de a face față presiunii și intensității unui turneu de asemenea anvergură. În contrast, Norvegia domină topul cu o medie impresionantă de 105 selecții per jucătoare, urmată de Suedia și Danemarca.

Acest aspect este strâns legat și de media numărului de goluri înscrise de handbalistele convocate pentru European în meciurile anterior disputate de reprezentativele lor. La fel ca și la capitolul prezențe, România se situează pe penultimul loc, cu o medie de doar 22,3 goluri per jucătoare.

În fruntea clasamentului se află Suedia, Norvegia și Țările de Jos, cu medii impresionante de peste 160 de goluri de jucătoare. Aceste echipe beneficiază de un nucleu de componente experimentate, obișnuite să marcheze în competiții de top.

Eficiența ofensivă și productivitatea: Ce echipă are, per ansamblu, cel mai de temut atac?

Un indicator interesant ce ar putea determina parțial potențialul ofensiv al participantelor la CE 2024 este media totală de goluri pe meci per jucătoare. Astfel, se evidențiază atât experiența internațională, cât și eficiența în atac a fiecărei echipe.

Excluzând complet statisticile portarilor din alcătuirea ierarhiei, Țările de Jos conduc clasamentul cu o medie impresionantă de 2,7 goluri pe meci per jucătoare, bazată pe o medie de 72,3 meciuri și 194,5 goluri per jucătoare. Această performanță indică un lot experimentat și o capacitate ofensivă remarcabilă, ceea ce le poate transforma într-un adversar de temut la turneu.

Surprinzător, Turcia și Ucraina se află pe locurile doi și trei, cu o medie de 2,5 goluri pe meci per jucătoare. În cazul Ucrainei, media scăzută de meciuri per jucătoare (9,2), combinată cu eficiența ridicată, poate sugera un potențial ofensiv neexploatat pe deplin, dar promițător.

România, la fel ca în precedentele ierarhii, ocupă penultima poziție.

Mania românului: pariurile! Cum văd bookmakerii România la Euro 2024?!

La final, pentru amuzament, punctăm și probabilitățile oferite de industria jocurilor de noroc. Conform cotelor oferite de una dintre cele mai mari case de pariuri naționale, România este plasată alături de Croația și Muntenegru, pe același palier, cu o cotă de 50,00, ocupând astfel locul șase în lista favoritelor. Acest lucru ar trebui, teoretic, să sugereze că, deși nu suntem considerați printre principalii candidați la titlu, există totuși o șansă notabilă de a produce o surpriză la turneu.

Dacă analizăm însă așteptările fanilor handbalului românesc, vehiculate în mediul online pe canalele de socializare, previziunile par a fi mult mai sumbre decât ceea ce propun casele de pariuri. Speranțele iubitorilor acestui sport par să se lege doar de un eventual entuziasm dus la cote înalte, care să producă o evoluție peste ceea ce, la momentul de față, este pe buzele și „tastatura” multora: suntem în fața unui potențial „cel mai slab rezultat” din ultimele decenii. Să sperăm că nu va fi așa!